De ce nu va reusi Romania sa atraga mai mult de 50% din fondurile europene

Print Friendly

Ceea ce nu inteleg circa 95% dintre cei care se intreaba cum este posibil ca Romania sa nu "ia banii de la UE" este ca nici daca ar vrea cu adevarat, cei implicati in acest proces, nu ar putea asigura absorbtia in procent mai mare de 50%.

Cauzele sunt multe, europene, romanesti si nu numai.

Fondurile europene nu sunt "moca"

Primul lucru cu adevarat util pe care l-am invatat despre fondurile europene post-aderare in anul 2006, a fost ca ele nu sunt pentru saraci. Aceste fonduri sunt pentru bogati!

De ce? Pai, principiul de baza al fondurilor post-aderare este "rambursarea". Mai pe intelesul tuturor, daca ai un proiect, autoritatile responsabile iti deconteaza ceea ce cheltuiesti. Adica trebuie sa cheltuiesti mai intai ceea ce ai, autoritatile sa iti verifice documentele si abia apoi sa iti dea banii conform contractului.

Sa zicem ca e vorba de un proiect de 100.000 Euro ce presupune achizitionarea de echipamente. Conform regulilor, valoarea de 100.000 Euro reprezinta valoarea cheltuielilor eligibile. Pe langa acestea organizatia in cauza trebuie sa sustina si cheltuielile neeligibile. Numai TVA-ul este 24.000 Euro (cheltuiala neeligibila), care trebuie avansati si care nu vor fi decontati de autoritati decat daca e vorba de autoritati publice sau de ONG-uri si numai dupa niste reguli stricte. Iar banii reprezentand TVA vin de la stat peste luni si luni, uneori chiar dupa ani de zile de la efectuarea lor.

La un ONG unde am implementat un proiect, TVA-ul a venit dupa vreo 4 luni de la finalizarea proiectului, adica la vreo 16 luni dupa primele cheltuieli cu TVA 🙂

Si cine are bani de proiect?

Pentru un ONG 100.000 Euro sunt greu de strans intr-un an, pentru o firma pot fi luati cu credit. Dar numai daca firma are ce ipoteca, deoarece banca nu se risca sa dea credite pe ochi frumosi. Mai mult, ia dobanzi si comisioane, care, ghiciti, nu se deconteaza din fondurile UE.

Revenind la afirmatia de mai sus: fondurile nu sunt "mocca". Fondurile costa fie dobanzi si comisioane la credite, costa TVA pe care nu-l mai poti recupera. Si mai costa si timpul pe care il "pierzi" stand la cozi pentru diverse documente, timpul pe care concurenta il foloseste pentru a face ceva in timp ce tu astepti sa vina fondurile etc.

OK, dar statul da prefinantare! Adica incearca sa o dea. In contractele de finantare scrie ca prefinantarea vine in 45 zile, 60 zile sau ceva semnatator. In realitate, pe un POS DRU vine in 4-6 luni, spre exemplu. Nici nu vreau sa ma gandesc la cei care au proiecte finantate din POR. Spre exemplu, stiu un ONG care are un proiect legat de turism si care nici pana astazi nu au primit prefinantarea. Cica dosarul lor nu e bun. Ca au spart achizitia de servicii de publicitate in ziar. Adicatelea, aveau de dat un comunicat in ziar la inceputul proiectului (luna 1) si un alt comunicat la finele proiectului (luna 24). Oamenii din proiect au achizitionat comunicatul din luna 1. I-a costat 400 lei. Tanti de la minister zice ca au spart achizitia, ca trebuia sa le ia pe amandoua. Ce daca unul e in luna 24 si ca poate atunci ziarul in cauza nu mai exista? Si ce daca atunci comunicatul ar costa doar 5 lei sau poate nu l-ar publica nimeni fara 20.000 lei? Au spart achizitia si gata!

Deci statul da prefinantare… candva. Asteptati-o ca vine!

Romania e saraca

Pai tara asta se duce la UE la fel ca un beneficiar de finantare la ministerul X. Adica, UE deconteaza Romaniei ceea ce a cheltuit corect. Deci Romania trebuie sa puna bani in avans. Si mai apoi sa astepte sa-i primeasca in ceva luni.

Prin 2007 tot poporul se bucura, de la politician la privitor de TV, ca "ne vin vreo 32 de miliarde de la UE". E ceva. In 7 ani, inseamna vreo 4,5 miliarde pe an. La un PIB de 100-110 miliarde de Euro ca al nostru, ar insemna un 4% anual … de crestere economica? O, nu, bineinteles ca nu. Visam la ea.

Pe site-ul Guvernului Romaniei veti gasi o situatie interesanta privind Fondurile Structurale. Din ea aflam ca, pana la 02.11.2011, au fost semnate 7.086 contracte / decizii de finantare si ca s-au facut plati catre beneficiari de 12.769,51 milioane lei, adica 12,77 miliarde lei, adica aproape 3 miliarde de Euro, la un curs de 4,3 lei/Euro. Nici cat e disponibil intr-un an, am zice…

La aceste sume, sa daugam cei 22.169,98 milioane lei care sunt platite, tot conform site-ului Guvernului Romaniei, din fondurile europene destinate agriculturii, dezvoltarii rurale si pescuitului. Adica vreo 5,15 miliarde de Euro, la un curs de 4,3 lei/Euro.

Adica, Romania a putut plati pana acum in avans vreo 7 miliarde de Euro in aproape 5 ani. Asta pentru ca si UE a dat avans sau a decontat statului roman mai bine de 1 miliard de Euro. Un calcul simplu arata ca Romania are o capacitate de a avansa bani pentru accesarea fondurilor post-aderare de 1,4 miliarde de Euro anual.

Mai avem timp sa utilizam cele 32 de miliarde Euro alocate doar pana in 2015, inclusiv. Adica mai avem 4 ani x 1,4 miliarde de Euro = 5,6 miliarde de Euro.

Presupunand ca toate cheltuielile din proiecte respecta legea si sunt aprobate de autoritatile romane si mai apoi de UE, conform algoritmului de mai sus, am putea "absorbi" 13-14 miliarde Euro. Adica undeva la 40-43% din fondurile disponibile.

Multi s-au cam saturat

Ca Romania e o tara saraca si ca nu are bani sa sustina absorbtia fondurilor europene este clar, dar asta creeaza probleme majore. Daca in anii anteriori Guvernul se lauda ca acorda prefinantare de 30%, astazi s-a ajuns la 10% pe POS DRU si POR, spre exemplu. sunt organizatii care si-au facul calculele tocmai pornind de la acest procent. Iar acum se vad in fata faptului implinit: statul nu mai poate, bancile nu le dau, iar daca le dau le dau pe dobanzi mari si tot asa. Adica ajung la intrebarea: mai are rost sa continuam proiectul?

Si e o intrebare justa. Te intrebi daca are rost sa faci credit, ca nici de ala nu esti sigur. Ar trebui sa ti se deconteze cererile de rambursare in 3 luni, dar dureaza si 9 luni. Si daca la inceput te-ai gandit sa faci credit pentru ca poti suporta o dobanda care ajunge per proiect la un 5-6%, te trezesti ca ai depasit deja 10% din 2 hartii venite de la minister care iti spun ca ai gresit nu stiu ce litera de lege…

Apropo de asta, imi spunea o cunostinta ca de vreo 3 luni lucreaza pe POS CCE, axa 3 (axa de IT). Verifica cereri de rambursare (de decont). La achizitii le-au zis sefii ca, daca gasesc criterii arbitrare, sa aplice o corectie financiara de 5% pentru fiecare criteriu. Cu alte cuvinte, te trezesti ca ministerul iti taie 5-10% sau poate chiar si mai mult la o achizitie ca nu stiu carui "ofiter de proiect" i se pare ca ai stabilit un criteriu arbitrar…

Asa ca, in ultima vreme, am inceput sa auzim de beneficiari care au renuntat la finantare, contracte reziliate, organizatii care nu mai considera fondurile europene o mana cereasca. Si cum ar fi altfel, daca dureaza 1 an sa-ti verifice proiectul si sa semnezi contractul de finantare si inca 1-3 ani sa implementezi proiectul dupa reguli care uneori te aduc la sapa de lemn. Intr-o perioada asa de lunga, concurenta deja a achizitionat, utilizat si scos din folosinta o tehnologie de piata, in timp ce tu, maret utilizator de fonduri europene, esti obligat sa cumperi ce ai scris in proiect, iar nu altceva, ca ar insemna modificarea proiectului… si ajungi sa cumperi uneori tehnologii rasuflate 🙂

Culmea! Pe 1 noiembrie a aparut stirea ca AM POS DRU a publicat "lista beneficiarilor care nu au introdus tabelul cu grupul tinta in sistemul ActionWeb". Intre cei 669 de beneficiari "in culpa" se afla si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, din care face parte si AM POS DRU. Si e in culpa pentru doar 6 proiecte 🙂

Adica AM POS DRU zice "si piciorul meu drept a luat-o razna"… printre altii. Deci e un exemplu de urmat ! Sau "rusine celorlalti 663" ?

Lacomia romanului – suprabugetarea

Autoritatile se lauda adesea ca valoarea proiectelor contractate/selectate/sau mai stiu eu cum depaseste sumele disponibile. Hm… au uitat sa ia in calcul faptul ca romanul e prevazator, ca si-a trecut in buget sume "acoperitoare". Asa s-a ajuns la situatia in care contractele scoase la achizitie de beneficiarii de fonduri sunt castigate si la mai putin de 50% din valoarea estimata initial.

E bine sa ai bani, se zice. Nu stii niciodata la ce iti pot folosit. Mai rau e cand autoritatile iti solicita sa demonstrezi ca ai partea ta de cofinantare sau chiar te pun sa vii cu scrisori de garantie bancara. Ajungi sa platesti si pentru ce nu iti trebuie, deci pierzi.

Dar, las-o ma ca merge-asa! Ca doar suntem romani. Vedem noi la final de proiect cum o dregem. Ce daca in 2014 si 2015 banii ramasi de la mine nu vor mai putea fi alocati pe niciun alt proiect? Sa-mi traiasca mie proiectul! Problema vecinului cu proiectul lui.

 

Concluzie

Nici nu stiu cum as putea concluziona altfel decat facand trimitere la un comunicat de presa, aflat inca pe prima pagina a site-ului noului Minister al Afacerilor Europene. Titlul e sugestiv "Ministerul Afacerilor Europene si-a îndeplinit angajamentul de a transmite Comisiei Europene informatiile necesare pentru reluarea rambursarilor de plati pentru proiectele finantate din instrumentele structurale".

Cititi-l. E mai usor de parcurs decat articolul meu. Si are si "elemente de context".

Cu toate astea nu ma ajuta sa intrevad vreo solutie pentru ca Romania sa aiba o rata de absorbtie de peste 50%. Vorba lui Baroso, "Comisia ramane foarte preocupata in privinta nivelului foarte scazut al absorbtiei financiare a Fondurilor Structurale si de Coeziune in Romania, ce a atins doar 3%, o imbunatatire minora fata de precedentul 2% notat in scrisoarea mea anterioara".

Sa ne scrie mai des, poate trecem macar de 5% 🙂

Share

16 comments on “De ce nu va reusi Romania sa atraga mai mult de 50% din fondurile europene

  1. Andrei on said:

    Excelent articolul . Am fost implicat intr-un proiect finantat din fonduri europene si nu-mi mai trebuie in viata mea .  de la Bucuresti sunt cei mai groaznici . Intotdeauna zic ca "trebuia sa faci altfel"

  2. Catalin on said:

    Sunt lucruri reale scrise in comentariu dar si exagerari… ca om care a lucrat ( pe parte financiara) pe proiecte finantate Phare sau f structurale pot spune ca aceste fonduri se pot cheltui daca chiar dorim acest lucru… Din pacate am vazut la multi din colegii de breasla supararea ca nu pot aplica metode romanesti de implementare a proiectelor… NU. Daca aplici pe niste fonduri trebuie sa respecti intocmai cerintele finantatorului fara artificii pe ideea ca "merge si asa!"… perfect real cu prefinantarea… in ceea ce priveste TVA-ul cred ca mediul de afaceri trebuie sa recurga la justitie pt a cere inclusiv dobanda la sumele ce li se cuvin din recuperare de TVA.. nimeni nu trebuie obligat sa finanteze gratuit statul… daca insa exista entitati care pot realiza proiectul cu scutire de TVA ( pe baza unui act eliberat de finante se incheie contractele cu TVA 0)atunci nu poti da vina pe stat ca nu ai facut acest lucru ci ca ai lucrat pe baza recuperarii de TVA

  3. Raluca on said:

    Foarte bun articolul! As mai adauga la cele spuse despre dificultatile in derularea proiectelor cu bani europeni faptul ca procedurile de derulare iti maresc valoarea proiectului prin activitatile de comunicare obligatorii de organizat cel putin la inceputul si la sfarsitul proiectului, prin faptul ca trebuie sa ai o echipa de proiect (cu manager de proiect, jurist, specialist financiar contabil) si prin faptul ca trebuie sa angajezi o firma sa-ti faca auditul proiectului. Probabil ca daca nu era criza, veneau vesticii cu capitaluri suficiente, care sa le permita finantarea integrala a proiectelor de mare valoare. Cat despre POSDRU, nimeni nu verifica, de adevaratelea, finalitatea concreta a proiectelor (de exemplu, cati oameni si-au gasit loc de munca dupa cursurile de recalificare urmate, indicatorii de proiect fiind doar nr. de persoane care au urmat cursurile de recalificare); de fapt, din cate am observat, din aceste proiecte beneficiaza concret cei care isi iau bani ca manageri si experti si cei care au locatiile unde se organizeaza cursurile.

  4. Donache on said:

    Cel mai bun articol pe tema fondurilor europene pe care l-am citit pana acum. E in totala contradictie cu gargara politicienilor (putere si opozitie) dar egal cu realitatea. Ati pus punctul pe i.
    Si Catalin a remarcat corect faptul ca metodele de lucru romanesti (nu ma refer la coruptie sau mici ciupeli) nu se potrivesc cu birocratia UE si asta incurca absorbtia. 

  5. gabriel on said:

    "Sa zicem ca e vorba de un proiect de 100.000 Euro ce presupune achizitionarea de echipamente. Conform regulilor, valoarea de 100.000 Euro reprezinta valoarea cheltuielilor eligibile. Pe langa acestea organizatia in cauza trebuie sa sustina si cheltuielile neeligibile. Numai TVA-ul este 24.000 Euro (cheltuiala neeligibila), care trebuie avansati si care nu vor fi decontati de autoritati decat daca e vorba de autoritati publice sau de ONG-uri si numai dupa niste reguli stricte. Iar banii reprezentand TVA vin de la stat peste luni si luni, uneori chiar dupa ani de zile de la efectuarea lor"
    Ce-i cu prostia asta ? TVA -ul la achizitii se deduce, nu se colecteaza. Daca cumperi utilaje sau servicii de 100 000 Euro, TVA-ul aferent achizitiei de 24 000 Euro se deduce din TVA-ul aferent vanzarilor firmei pe luna in curs. Da, il platesti in momentul achizitiei, insa il recuperezi in maxim 55 zile ( presupunand ca ai facut achizitia pe 1 ale lunii, iar plata TVA-ului la stat se face pe max. 25 ale lunii urmatoare). Daca ai o cifra de afaceri cat de cat OK, sau negociezi cu furnizorul un termen de plata mai mare, nici nu conteaza. In unele judete poti negocia inclusiv cu Administratiile Financiare esalonari la plata taxelor, evident daca ai un cazier fiscal onorabil ( adica esti un contribuabil de buna credinta).
    Iarta-ma, dar pornesti de la o premisa falsa ca sa faci o demonstratie a unei probleme care isi are sursa necazurilor in alta parte. Nu trebuie sa fii bogat ca sa accesezi fonduri europene, trebuie doar sa ai credibilitate, expertiza de antreprenor si sa ai un proiect bine facut. Un plan bine facut iti asigura inclusiv finanatare de la banca, daca nu ai banii pentru achizitie. Te poti adresa inclusiv bancilor din strainatate.
    Problema mare sunt criteriile de evaluare a proiectelor si mai ales felul in care sunt ele implementate si urmarite. Toate astea vin din modul nenorocit in care s-au negociat capitolele de aderare inainte de 2007 si opozitia totala a guvernantilor romani fata de reforma administratiei.  Banii europeni provin de la contribuabili europeni, care au si ei pretentia sa stie cum sunt cheltuiti. Daca in tara ta nu ai acele institutii care sa garanteze un control onest, precum si trasparenta verificarilor, atunci sorry, eu, comisie europeana, iti asigur accesul la fondurile destinate dezvotarii, insa conditiile de acordare sunt maximale, astfel incat posibilitatile de fraudare sa fie reduse din start. Multumeste-le pentru asta guvernantilor din perioada 2004-2006, traiasca onor prim-ministru razgandeanu si incapabilii sai subordonati. E acelasi principiu pacatos care a guvernat in Romania, incepand cu 1990, care sa conserve accesul la resurse al " alesilor" – nu in  sensul de parlamentari, ci in sensul ca o administratie competenta si o guvernare corecta ar fi favorizat antreprenorii creativi, capabili de organizare si eficienta, insa mai greu de manipulat, si nu toate lulelele servile.
    E ceea ce s-a intamplat in Polonia si nu se poate face in Romania. Capitolul fonduri europene in Romania s-a nascut mort pentru ca am avut de pilda proasta inspiratie sa-l alegem in 90 pe Iliescu si nu pe Ratiu. Acest mos ticalos este sursa acestei clase politice incapabile si ticaloase (psd,pnl,pdl, ppp, si toate parturile astea) care in materie de administratie refuza corectitudinea si transparenta. In competitie directe cu oameni creatvi si onesti acesti indivizi nu ar avrea nici o sansa.
    Incearca sa vezi cum se acceseaza o finantare europeana in Polonia, ca sa vezi diferenta. La aia este asa de simplu, statul vine si te intreaba. Te stie om muncitor, cinstit, te vede ca ai o afacere productiva, vine un functionar de la stat si te intreaba daca nu vrei sa fii introdus intr-un program  de retehnologizare de exemplu. Chiar asa e.
     

  6. Dedalus on said:

    Cauza e simpla: incompetenta majora a celor care gestioneaza fonduirile. nestiind domeniile in care actioneaza, se acopera aiurea cu hartii si "reguli" inventate.
    Toata lumea inventeaza reguli. Singurul scop al acestora este sa acopere invompetenta masiva
     

  7. ramona on said:

    pentru un proiect in valoare de 200.000 de mii euro am dat spaga 10.000 euro . am vrut sa fac o pensiune turistica . eu sunt din slatina .spaga se splateste la craiova . in luna mai sotul meu a decedat si nu am putut demata proiectul din motive sufletesti . am mers la craiova si i-am rugat sa-mi inapoieze din banii . specific ca am dat 1000 euro la depunerea proiectului ,4000 euro la semnarea contractului si dif de 5000 de euro in functie de cate transe de banii primeam.am dat cei 4000 de euro cu 3 zile de a face sotul meu infart. am mers la craiova si le-am zis sa opreasca cei 1000 de euro si sa-mi inapoieze cei 4000 pt .ca renunt la proiect . mi-au ras in fata si au zis ca nu-mi inapoiaza nimic ca ei au cheltuit banii.atat costa proiectele daca nu platesti nu ai nici un proiect aprobat sau nu-ti vireaza transele de bani .peste tot este la fel .foarte multi au renuntat ,fac imprumuturi la bancii si nu vor sa auda de fonduri .

  8. t on said:

    e greseala ta si a fostului tau sot: pur si simplu nu trebuia sa dati spaga! iar daca vi s-a cerut spaga, trebuia sa-i denuntati la DNA! sesizarile se pot face la numarul 021.312.73.99. daca prin activitatea dvs profesionala sînteti expusa la coruptie, ati face bine sa aveti acest numar in lista de contacte a telefonului dvs.

  9. Ar fi interesant daca ne-ati spune cum functioneaza scutirea de TVA.

    Spre exemplu, in proiectul de care vorbeam, cel cu TVA de 24.000 Euro, poate da Ministerul Finantelor, prin directiile sale, un document care sa conduca la semnarea de contracte fara TVA si emiterea de facturi fara TVA desi cel care furnizeaza produse / presteaza servicii / executa lucrari este inregistrat in scopuri de TVA.

    Cum poate funciona aceasta in mod practic? Ati vazut astfel de documente emise de finante?

    Multumesc anticipat.

  10. Ati recuperat pana acum TVA? Daca da, cum a decurs procedura? Cunoasteti organizatii care au proiecte si, in contextul proiectului, au recuperat TVA?

    Cam cat ar fi dobanda la 24.000 Euro pentru 55 zile credit bancar?

    Ne puteti da exemple de banci din strainatate care acorda finantari pentru proiecte? Acorda credite si de zeci ori sute de mii de Euro, sau doar de la 1.000.000 Euro in sus?

    Care sunt judetele in care se poate negocia plata taxelor cu Administratia Financiara? Presupune aceasta costuri suplimentare, plata de penalitati sau altele asemenea?

    Multumesc.

  11. Laur006 on said:

    Nu-mi dau seama cum un om intreg la minte s-ar putea auto-denunta pt dare de mita, fie si ca anonim, fie si daca ar fi luat teapa… Razbunare nu e, clar. Descurajarea "concurentei" iarasi nu e, caci cine vrea sa acceseze fonduri europene stie deja cum stau lucrurile in Romania… Ar putea fi un mercurial al spagii? Am inteles, la Craiova e 5% din val proiectului. La Iasi stii cat si cum merge?

    … Multe mai suporta internetu' asta domn'e…

  12. Laur006 on said:

    Ciprian felicitari pt articole!
    Cum poate cineva (Gabriel) sa-ti contrazica afirmatia: “Fondurile europene post-aderare nu sunt pentru saraci. Aceste fonduri sunt pentru bogati!” prin argumente pur teoretice de genul “aceste fonduri sunt pentru cei competenti cu adevarat, nu pentru cei bogati”.

    @Gabriel, in Romania o suma de 100.000 de euro disponibila pt o investitie in productie este un semn de bogatie. Daca nu-i ai, dar esti totusi foarte competent, si ca atare mergi la o banca pt a te imprumuta, competenta ta primeste mari semne de intrebare, scuza-ma ca-ti spun. (Si, in afara de cazul in care lucrezi pt o banca, sigur nu ai sa te superi 🙂 🙂 )

  13. gabriel on said:

    Nu doresc sa va jignesc, insa am senzatia ca nu intelegeti mecanismul TVA-ului. La exemplul Dvs. cu utilajul sau serviciul de 100 000 Euro, la achizitia de la o firma din Romania inregistrezi in contabilitate TVA de recuperat de 24 000 Euro. Daca, repet, daca firma care face achizitia are activitate economica, in speta emite facturi de vanzare, de exemplu in valoare de 200 000 Euro pe luna fara TVA, TVA-ul de colectat este de 48 000 Euro ( adica TVA pe care il incasez de la clienti). Din acesti 48 000 se scad inclusiv cei 24 000 ai Dvs, precum si tot TVA-ul aferent facturilor de achizitii, utilitati, etc. Rezulta ca platesti statului diferenta. Atentie poate fi negativa, caz in care ai TVA de recuperat pe luna respectiva si minusul se reporteaza pentru luna urmatoare. Daca achizitia este dintr-o tara UE, TVA-ul se supune taxarii simplificate si nu se colecteaza, nu se recupereaza, doar se regularizeaza daca procentul difera intre diversele state. Daca firma nu are activitate, atunci da, acest TVA de 24 000 va fi recuperat atunci cand va fi de unde, adica cand vor fi vanzari. Dar de ce o firma fara activitate ar dori fonduri europene, asta sa-mi spuneti Dvs ? Iar chestia cu dobanda la cele 55 de zile este o gaselnita banala, poti face achitizia in data de 30 ale lunii, cu termen de plata 25 de zile ( nu e foarte greu de obtinut) si nu mai speculezi cat ar fi dobanda.

    Chestiunea cu bancile din strainatate este mult mai simpla decat va inchipuiti. Daca, utilajul pe care il doresti este furnizat de o firma din UE, sa zicem, cu siguranta firma respectiva este in parteneriat cu vre-o banca sau firma de leasing care poate finanta vanzarea. Si daca este vorba de vre-un proiect cu fonduri europene deja aprobat, sa fiti sigur ca il finanteaza cu ochii inchisi. In secunda 2 dupa receptie, banca plateste furnizorul si depune dosarul la institutia care deblocheaza banii respectivi. Numai noua ni se pare ca este greu. Sa stiti ca sunt state din afara UE, de pilda Turcia, care sunt capabile sa ajute firmele sa poata furniza utilaje si echipamente, prin intermediul bancilor din Turcia si apoi sa le asiste pentru recuperarea banilor de la UE.

    In privinta judetelor exemplul pe care il stiu eu este Brasov-ul. Poti, daca ai probleme sa mergi la fisc si sa negociezi cu ei platile. Nu scapi de penalitati, dar daca respecti cat de cat intelegerea nu-ti blocheaza conturile. In Bucuresti e aproape imposibil asa ceva, insa in tara lumea e ceva mai relaxata ( e chestia aia cu daca omori vaca, apoi o sa mulgi cateaua)

  14. gabriel on said:

    Greseala ta este ca ai impresia ca fondurile europene sunt niste bani la care ai, n-ai treaba, hai aplicam ca poate iese. Evident ca 100 000 de Euro este o suma, chiar si pentru cineva din vest, insa daca firma pe care o conduci cu succes, vinde, are o pozitie stabila pe piata, are o cifra de afaceri rezonabila, este normal sa incerci sa faci un proiect dintre cele in derulare pentru bani europeni. Te bazezi pe ceva.  Daca tu esti somer si te trezesti tu ca vrei fonduri europene sa-ti faci pensiune la munte, treaba nu prea merge. Daca autorul vrea sa demonstreze ceva, trage cu gloante oarbe. Cunosc o persoana care a emigrat in Spania in anii 92-93, si a lucrat intr-o primarie dintr-un oras, intr-o pozitie ceva gen sef serviciu dezvoltare, etc. Aceasta persoana s-a intors in Romania in 2007 si, intamplator sau nu, lucreaza intr-o primarie din Romania intr-o pozitie identica. Mi-a spus ca ii era infinit mai usor ( in anii 90-2000 Spania inca era un beneficiar al fondurilor europene structurale) sa faca un proiect de investitii in infrastructura finanatat din fonduri europene decat in Romania. Regulile, conditiile, toate erau de o maniera simpla si transparenta. Si am intrebat care este misterul. Si mi-a spus textual sa-i multumim boului de Tariceanu sub mandatul caruia s-au negociat procedurile astea. Sa stii ca aceste conditii si reguli nu ni le-a impus cineva, ci noi le-am acceptat la nivel maximal. Noi

  15. Mecanismul TVA din Romania nu este problema semnalata de mine in articol. Ma bucur ca exista firme care au bani si ii pot rula pe fonduri europene. Daca avem si firme care emit lunar facturi de 200.000 Euro plus TVA, e si mai bine. Problema pe care o subliniam eu tine de cash-flow, iar TVA-ul afecteaza cash-flow-ul. Ca sa plateasca la stat diferenta de 24.000 Euro TVA, cea la care faceti referire, ar trebui ca firma in cauza sa aiba si banii incasati. Drept urmare, ar trebui ca lucrurile sa functioneze normal, asa cum le descrieti. Dar functioneaza mereu asa? Ati implementat proiecte si ati vazut asta? Eu comentez din experienta, caci am implementat proiecte de de mai multe tipuri, pentru toate categoriile de beneficiari (firme, ONG, autoritati/institutii). Si am vazut firme aproape de faliment, cu cifre de afaceri foarte bune, dar fara bani in conturi. Si din cauza asta, au avut 7 facturi partiale in loc de una pentru nici 60.000 Euro.

    Apoi, ceea ce spuneti dvs. de TVA se aplica firmelor. ONG-urile si autoritatile/institutiile publice urmeaza o procedura de recuperare a TVA, lunga (pana la 6-9 luni) si sinuoasa… Iar autoritatile si ONG-urile au fonduri alocate de peste 70% din total.

    Drept urmare, opinia mea este ca cine are bani (cash flow) poate face proiecte, cine nu se chinuie sau nu le face deloc…

    Legat de alte tari si de bancile de acolo, nu cred ca ar finanta cu ochii inchisi… Asta e dorinta dvs. sau poate aveti o admiratie prea mare pentru straini. Eu am vazut cu ochii mei proiect aprobat, pe energie eoliana, cu finantare nerambursabila de 50%, cu toate avizele luate (trebuiau doar sa cumpere echipamentele) care a murit pentru ca nicio banca din Romania si nici cele din Germania (de unde era cel care livra eolienele) si din Cypru (unde cei cu proiectul aveau parteneri) nu au vrut sa dea niciun Euro… Daca mai cautam, mai gasim exemple.

  16. Drept urmare spuneti singur ca fondurile nerambursabile nu sunt pentru saraci. Si probabil nici pentru cei cu initiativa antreprenoriala …

Adauga comentariu

*

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

12.216 Spam Comments Blocked so far by Spam Free Wordpress

Follow Me

Aboneaza-te!

Sari la bara de unelte