Exista un sistem eficient de gestionare a fondurilor europene in Romania?

Print Friendly

 

Fraude, nereguli, suspiciuni, suspendari, corectii, incapacitate, personal insuficient, imposibilitate de a efectua verificari de management adecvate…. si inca alte „personalizari” negative pentru un "sistem" de gestionare a fondurilor UE pe jumatate eficace si cel mult un sfert eficient…

 

Care sistem?

Conform dictionarelor internationale si chiar DEX, prin sistem se intelege un ansamblu de componente care interactioneaza si care sunt interdependente, actionand ca un tot.

Astfel, daca am vorbi despre gestionarea fondurilor UE in Romania, am putea presupune ca exista un ansamblu de institutii care interactioneaza unele cu altele, respectiv cu solicitantii si cu beneficiarii de finantare, dar o fac in mod coerent. Iar interactiunea asta conduce la anumite rezultate – de dorit pozitive.

De ce spun ca „am putea presupune”? Deoarece realitatea pare sa contrazica aceasta. Si realitatea este ca, periodic, experti de la nivelul Comisiei Europene vorbesc despre dovezi care sugereaza incalcari ale directivei privind achizitiile publice si a regulilor legate de eligibilitatea cheltuielilor. 

Ori noi cetatenii ne asteptam ca lucrurile sa functioneze ca intr-un sistem informatic: proiectele sa fie implementate rapid, cu cele mai bune rezultate, banii sa fie folositi cat mai eficient.

 

Eficienta sau doar asteptari nerealiste?

Citeam ieri articolul HotNews.ro „Comisia Europeana a gasit "indicatori de frauda" la achizitii publice din proiecte IT romanesti pe bani europeni. POSDRU, luat din nou la bani marunti, pentru jumatate de miliard de euro” (disponibil aici). Si nu am descoperit lucruri noi. E un deja-vu legat de problemele in gestionarea fondurilor nerambursabile in Romania. 

Ar putea surprinde doar faptul ca expertii UE despre care se vorbeste in articol fac referire doar la POS CCE si POS DRU. Am zice ca doar programele astea sunt cu probleme. Dar oare e asa?

Credeti ca intelegeri intre ofertanti se intampla doar in proiectele IT finantate din POS CCE? Acolo unde CE face trimitere directa la achizitii publice? Sau in POS DRU pe proiectele unde s-au vandut solutii IT de cel putin zeci de milioane de Euro? Oare pe POR nu sunt si probleme asemanatoare? Dar pe mediu si programul de asistenta tehnica? Si acolo se achizitioneaza sisteme informatice…

Si cine e vinovat ca anual se intampla astfel de probleme? Beneficiarii? Autoritatile de management si organismele intermediare din Romania care nu reusesc sa controleze fenomenul fraudei si/sau al neregulilor? Doar ei?

 

Care este responsabilitatea Comisiei Europene?

An de an Comisia Europeana (CE) trimite in Romania experti sa verifice procedurile, proiectele, sistemul in ansamblul lui. An de an expertii UE semnaleaza probleme si an de an problemele revin.

Sa luam ca exemplu zona de IT. De ce accepta CE ca in proiectele POS DRU sa fie vandute platforme e-learning de sute de mii de Euro si, cumulat, de zeci de milioane de Euro? De ce nu impune folosirea unei platforme open-source? Sa zicem Moodle… si mai sunt multe altele. De ce in proiecte nu se folosesc astfel de platforme? Sunt gratuite si sunt mai bune decat orice platforma facuta de orice firma de IT-sti din Romania. Si nici daca si-ar uni fortele toate marile firme de IT din Romania nu ar putea face platforme e-learning mai bune. De ce? Sunt platforme gratis, iar acest lucru este incompatibil cu afaceristii din Romania. Plus ca ele sunt facute de ITsti pasionati de IT, de lucrul bine facut, de oameni…

Si de ce accepta CE ca aceleasi platforme, vandute de aceleasi firme din Romania, sa fie cumparate de zeci si sute de ori in proiecte finantate din fonduri nerambursabile? Nu ar fi mai eficient ca platforma e-learning cumparata de universitatea X din bani publici sa fie utilizata gratuit de toate celelalte universitati din Romania?

Si daca UE vrea si/sau accepta platforme e-learning, de ce nu dezvolta una care sa fie utilizata in intreg invatamantul public din UE? De ce atata risipa de bani pentru platforme e-learning? Si cum oare se ajunge ca aceeasi organizatie sa cumpere mai multe platforme e-learning in proiecte diferite?

Sa luam un alt exemplu: achizitiile de utilaje si echipamente. S-au tot realizat in proiectele POS CCE si POR. Daca privim cu atentie astfel de proiecte vom intelege un lucru: in Romania “locurile de munca se reutilizeaza in proiecte”. Si asta reiese din chiar planurile de afaceri depuse pentru aceste proiecte, in care gasim justificari de genul: "in urma cu 3 ani aveam 10 angajati; la depunerea proiectului mai aveam doar 4; lucrurile au mers prost (n.a. desi avem profit); pierdem cota de piata; vrem bani pentru utilaje si, daca ne dati, vom angaja niste zmei competenti care vor schimba afacerea cu totul; crestem cifra de afaceri cu pana la de cateva ori cea din anul anterior depunerii cererii de finantare; cream locuri de munca; crestem economia tarii…"

Serios? Daca afacerea nu mai merge, de ce am pompa in ea bani de la bugetul UE (recte buzunarul contribuabilului european)? De ce am accepta angajarea unor oameni noi care de fapt sunt tot aia, "reciclati" prin mai multe firme apartinand acelorasi asociati sau interpusilor lor?

Prea bine: evaluatorii romani au decis ca proiectele selectate sunt cele mai bune. Dar care e responsabilitatea CE si a expertilor trimisi de aceasta sa verifice cum se cheltuie banii europeni in Romania? Pe expertii acestia cine ii verifica daca-si fac treaba?

Sa notam si faptul ca angajatii CE veniti la Bucuresti pentru verificari au salarii de la 4-5 mii Euro in sus, ca primesc alocatie zilnica de peste 100 Euro (pentru papica), ca stau la hoteluri cu masaj inclus (la alea de 3 stele nu mai sunt locuri cand vin ei), ca au transportul asigurat si alte beneficii. 

Acordam oare un credit prea mare unei institutii care s-a dovedit incapabila sa asigure respectarea regulamentelor europene intr-un stat nembru in care domneste bulversarea, tupeul si incompetenta?

CE ar trebui sa vegheze la respectarea regulilor jocului cel putin la fel ca un procuror. Dar nu o face asa: pare mai degraba un avocat pentru autoritati si institutii.

 

Rata de absorbtie sau calitate?

De ce alergam dupa rata de absorbtie? De ce ne raportam mereu la cat s-a cheltuit? De ce nu ne-am raporta la rezultatele proiectelor si la impactul lor in societate?

La ce ne foloseste sa achizitionam platforme de e-learning prin POS DRU daca acestea nu sunt folosite? De ce prin POS CCE se vand echipamente care nu pot fi incadrate in niciun standard de calitate sau la preturi de X ori mai mari decat in mod normal? De ce prin POR se renoveaza obiective culturale pe care nu le viziteaza nimeni? De ce prin PO DCA fac training funtionari publici care ulterior nu mai lucreaza in administratie? De ce prin POS Mediu si prin POS Transport se achizitioneaza infrastructura la preturi si de 3-4 ori mai mari decat in alte state membre ale UE?

De ce autoritatile de management cheltuiesc anual zeci de milioane de Euro pe proiecte de asistenta tehnica daca proprii angajati sunt la fel de priceputi si motivati ca inainte de a merge la cursuri? De ce site-urile autoritatilor de management si ale organismelor intermediare arata ca niste experimente nereusite in domeniul IT, facute de elevii din clasele 9-10?

Prin urmare sa ne intrebam: la ce ne foloseste in fapt rata de absorbtie?

 

Ce ar putea face UE cu fondurile nerambursabile?

Va propun un exercitiu de imaginatie: cum ar fi daca am folosi toate fondurile nerambursabile pentru crearea/mentinerea de locuri de munca in Romania. Daca luam ca referinta salariul mediu din Romania, inclusiv taxele aferente, am ajunge la circa 750 Euro lunar, respectiv 9.000 Euro anual. Daca am imparti cele 19 miliarde de fonduri nerambursabile disponibile in perioada 2007-2013 la salariul mediu anual am obtine valoarea de 2.111.111 salarii medii anuale… adica am fi putut plati, in fiecare an din perioada mentionata, 301.587 persoane.

Daca am considera ca sunt noi locuri de munca, am spune ca ar putea fi create si sustinute pe o perioada de 7 ani 301.587 locuri de munca. Oamenii astia ar putea sta degeaba sau chiar face un lucru util. Daca ar contribui la PIB, la o medie de circa 11.000 Euro (n.a. inregistrata in anul 2009), ar rezulta un “profit net” de 2.000 Euro anual per persoana. Pentru intreg grupul de 301.587 oameni, am discuta de 603.174.000 Euro, iar pentru 7 ani de 4.222.218.000. Aproape cat valoarea POS Mediu sau a POS Transport in perioada 2007-2013.

Adica cum? Daca am folosi fondurile structurale strict pentru salarii am obtine mai multe beneficii decat daca folosim fondurile in tot felul de proiecte alambicate, cu solutii IT ce costa milioane de Euro si au eficienta de sute de Euro?

Cum ar fi daca am plata copaci in valoare de 19 miliarde de Euro? Cu siguranta ar fi mai mult oxigen. 

Iar cu oxigenul asta CE si autoritatile romane si-ar energiza undele cerebrale si poate ar intelege ca e important nu sa cheltuiesti si cat, ci care sunt efectele. Pe ce sa cheltuiesti ca sa obtii efecte cat mai bune pentru societate? Rata de absorbtie este doar o valoare insipida care nu ajuta decat imaginea unor politicieni…

 

De ce accepta CE situatia asta? Si cum ne explica noua, contribuabililor, ca banii sunt cheltuiti ineficient?

Share

Adauga comentariu

*

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

12.216 Spam Comments Blocked so far by Spam Free Wordpress

Follow Me

Aboneaza-te!

Sari la bara de unelte