Daca vi se pare ca ratiunile esentiale pentru care nu absorbim fondurile europene sunt ca avem o administratie greoaie, ca funtionarii implicati sunt prea putini, demotivati si mai mult sau mai putin competenti, ca multe finantari sufera din cauza coruptiei sau ca beneficiarii fondurilor nu au capacitatea de a implementa proiectele… atunci inseamna ca nu ati identificat corect problema principala. Aceasta este, cu siguranta, capacitatea financiara a statului roman de a asigura rulajele necesare absorbtiei fondurilor europene (mai pitoresc spus, capacitatea de a pune bani la bataie).
Capacitatea de rulaj a fondurilor UE
Intr-o schema simpla, am putea reprezenta “rulajul” fondurilor UE in Romania astfel:
Situatia „ideala” a decontarii
Tinand cont de elementele de mai sus, situatia ideala in acest rulaj de bani este urmatoarea:
-
Romania depune 3 cereri de rambursare pana la finele lunii octombrie a anului in curs
-
la fiecare cerere de rambursare (sa zicem ca sunt depuse in lunile aprilie, iulie si octombrie) este cheltuita 100% suma de bani de care dispune Romania in anul respectiv
-
Comisia Europeana deconteaza fiecare cerere de plata in maxim 2 luni, iar Romania reuseste in circa 1 luna sa deconteze alte cereri de rambursare ale beneficiarilor si sa faca rapoartele necesare pentru efectuarea platilor de catre Comisia Europeana. Astfel ar reusi sa solicite plati pentru toate sumele de rulaj pe care le are in bugetul national
-
toti banii Romaniei ar trebui sa fie disponibili inca din luna ianuarie a anului in curs
-
o data de 3-4 luni sa existe cereri de rambursare de la beneficiari pentru intreaga suma de bani de care dispune Romania in bugetul national pentru fondurile UE
De ce resurse dispune Romania in 2012 si care este capacitatea de absorbtie raportata la ele
Legea bugetului de stat pentru anul 2012 (legea 293 din 21.12.2011) prevede, la Titlul VIII Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (fen) post-aderare, circa 7,3 miliarde lei pentru rulajul fondurilor structurale si de coeziune (circa 1,660 milioane de Euro, la un curs de 4,38 lei / 1 Euro). A se vedea fisierul atasat – Fonduri nationale 2012.
Daca totul merge „perfect” si autoritatile romane deconteaza 100% din suma disponibila de 3 ori pe an la Comisia Europeana, ajungem la o capacitate maxima de 3 x 1,660 milioane, adica putin peste 5 miliarde de Euro, daca luam in calcul si sumele pentru programele de asistenta tehnica.
Care este capacitatea reala?
Desigur, in realitate schema prezentata mai sus nu este liniara, iar conditiile nu sunt a priori „perfecte”. Chiar de ar exista toti banii, procesul este afectat de numerosi factori de care vorbim de atatia ani: birocratie, personal redus si demotivat, incompetenta, capacitate redusa a beneficiarilor de a implementa proiecte s.a.
Mai mult, problema de baza ramane legata tot de bani. Capacitatea de absorbtie maxim posibila depinde de existenta intregii sume de bani prevazuta de bugetul statului la dispozitia autoritatilor care deconteaza cererile de rambursare ale beneficiarilor. Iar asta e departe de a se intampla, bugetul statului constituindu-se pe parcursul anului, pe masura ce veniturile sunt incasate de Ministerul de Finante.
In opinia mea, putem spera la o disponibilitate echilibrata a surselor financiare pe parcursul anului, adica circa 25% din ce prevede bugetul statului in fiecare 1 trimestru. Aceasta ar conduce, in conditii „perfecte”, la decontarea de catre Comisia Europeana a urmatoarelor sume:
-
(25% din 1,660 milioane) – 415 milioane la prima cerere de plata
-
(25% + 25% din 1,660 milioane) – 830 milioane la a doua cerere de plata
-
(25% + 25% + 25+ din 1,660 milioane) – 1.245 milioane la a treia cerere de plata
Adica ajungem la o suma realista de 2,490 miliarde Euro pe an. Dar asta in conditii „perfecte”.
Ce ne facem insa cand Comisia Europeana descopera probleme la un program de finantare si solicita remedierea lor intrerupand si platile? A se vedea ce s-a intamplat recent cu POS DRU.
Ce ne facem insa daca banii din buget ajung la dispozitia proiectelor dupa ce Guvernul plateste salarii marite? Adica, ajunge ce mai ramane…
Si tot asa, ne putem pune o multime de intrebari.
Despre prefinantarile de la Comisia Europeana
Specialistii in fonduri mi-ar atrage atentia ca Romania a primit prefinantari de la Comisia Europeana.
Potrivit art. 82 al Regulamentului 1083 din 2006 Romania are dreptul la urmatoarele sume de prefinantare:
-
„in 2007, 2% din contributia din Fondurile structurale la programul operational si in 2008, 3% din contributia din Fondurile structurale la programul operational si in 2009, 2% din contributia din Fondurile structurale la programul operational”
-
„in cazul in care programul operational intra sub incidenta obiectivului de cooperare teritoriala europeana si cel putin unul dintre participanti este un stat membru care a aderat la Uniunea Europeana la 1 mai 2004 sau ulterior: in 2007, 2% din contributia din FEDER la programul operational si in 2008, 3% din contributia din FEDER la programul operational si in 2009, 2% din contributia din FEDER la programul operational”
-
„in 2007, 2,5% din contributia din Fondurile de coeziune la programul operational si in 2008, 4% din contributia din Fondurile de coeziune la programul operational si in 2009, 4% din contributia din Fondurile de coeziune la programul operational”
Daca lucrurile s-au intamplat asa cum zice Regulamentul, Romania a primit pana in prezent 7% din fondurile structurale (circa 886 milioane de Euro dintr-un total de 12,661 miliarde Euro), 7% din fondurile de cooperare europeana (circa 32 milioane Euro dintr-un total de 455 milioane) si circa 10,5% din fondurile de coeziune (circa 690 milioane de Euro dintr-un total de 6,552 miliarde). Ajungem la un total de 1,608 miliarde Euro.
Asa ca vin si intreb: cu o capacitate de absorbtie de 7,4% (raportata in luna martie 2012) adica cu sume cheltuite de circa 1,455 miliarde Euro dintr-un total de 19,668 miliarde Euro, ce bani a pus statul roman la bataie cand prefinantarea de la Comisia Europeana este de circa 1,608 miliarde Euro? Daca a pus ceva din 2007 si pana acum, atunci acele sume „sunt pe drum”, intre rambursarea sumelor de catre beneficiari si decontarea lor de catre Comisia Europeana. Aceea este capacitatea Romaniei de finantare a proiectelor din fonduri UE.
In loc de concluzii
Autoritatile de management solicita beneficiarilor privati de fonduri europene prezentarea de garantii, scrisori de bonitate etc. Oare Romaniei i-a fost solicitata de catre Comisia Europeana bonitatea legat de capacitate de sustinere a fluxului financiar impus de gestionarea fondurilor?
Comentarii recente